1. Care sunt condiţiile adopţiei copilului de către tutorele său?

Copilul să aibă statutul juridic de copil adoptabil- în situaţia copilului pentru care a fost instituită tutela, acţiunea de deschidere a procedurii adopţiei interne este promovată de către direcţia de la domiciliul copilului la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care să rezulte dacă acest demers răspunde interesului superior al copilului.

Tutorele să obţină atestatul de persoană/familie aptă să adopte (în cazul în care adoptă împreună cu soţul, respectiv soţia).
Să existe raportul favorabil vizând evoluţia relaţiilor dintre copil şi tutore, întocmit de către direcţie, care se depune la instanţa investită cu judecarea acţiunii privind incuviinţarea adoptiei interne a copilului de către tutorele său.instituirea tutelei.

2. Cum se realizează adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv? 

Este întemeiată pe relaţiile ce se dezvoltă între copil şi soţul părintelui său (acesta din urmă comportîndu-se, în fapt, ca un părinte adevărat), pe afecţiunea reciprocă dintre aceştia, pe dorinţa de a i se conferi copilului un mediu securizant Acest tip de adopţie este în acord cu dezvoltarea armonioasă a copilului şi cu garantarea dreptului său la o familie.

Condiţii privind admisibilitatea cererii de încuviinţare a adopţiei copilului de către soţul părintelui său:
-existenţa consimţământului la adopţie al părinţilor biologici (indifierent dacă sunt căsătoriţi sau dacă copilul provine din căsătorie sau din afara căsătoriei); se aplică şi aici dispoziţiile privind situaţiile legale când este suficient consimţământul unui singur părinte, precum şi cele referitoare la refuzul abuziv de a consimţi;
-existenţa raportului de consiliere a părinţilor biologici în vederea exprimării consimţământului la adopţie, întocmit de direcţie, document care însoţeşte cererea de încuviinţare a adopţiei;
-adoptatorul să aibă calitatea de soţ al unuia dintre părinţii biologici ai copilului;
– pentru adopţia copilului născut în afara căsătoriei, de către soţia tatălui său, filiaţia trebuie să fie confirmată prin rezultatul expertizei realizată prin metoda serologică ADN, costurile fiind suportate de familia adoptivă.

3. Cum poate fi adoptată o persoană majoră? 

Adoptatorul se adresează în mod direct la tribunal cu acţiune privind încuviinţarea adopţiei persoanei majore.

Potrivit Codului  Civil al Romaniei, “poate fi adoptată persoana care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, dacă a fost crescută în timpul minorităţii de către cel care doreşte să o adopte”.
Dovada că persoana majoră a fost crescută în timpul minorităţii de către cel care doreşte să o adopte se poate face în faţa instanţei judecătoreşti cu orice mijloace de probă admis de lege (martori, înscrisuri, etc.).

4. Este posibilă adopţia succesivă? (Încuviinţarea unei noi adopţii în cazul unui copil adoptat) 

Copilul poate fi adoptat succesiv, în următoarele situaţii:

1) Când adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat. În acest caz, adopţia anterioară se consideră desfăcută pe data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii.
2) Adopţia anterioară a încetat- adopţia poate înceta prin desfacere sau ca urmare a declarării nulităţii sale; în ambele situaţii trebuie să existe o hotărâre judecătorească privind desfacerea, sau, după caz, declararea nulităţii.
3) Când noul adoptator are calitatea de soţ al părintelui copilului (deja adoptat).
4) Când noul adoptator are calitatea de concubin al părintelui copilului (deja adoptat) şi sunt întrunite următoarele condiţii:
– copilul să fi fost adoptat de către o persoană singură (necasatorită);
– părintele copilului deja adoptat sa fie necăsătorit la momentul la care se instrumenteaza cererea de adoptie formulată de către concubinul său;
– părintele copilului deja adoptat să se afle intr-o relatie stabilă şi să convieţuiască cu o persoană de sex opus, necăsătorită (concubin/noul adoptator);
– noul adoptator să nu fie rudă până la gradul al IV-lea cu părintele copilului deja adoptat;
– noul adoptator să fi participat direct si nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului, pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani.

5. Adopţia între fraţi este permisă? 

Legiuitorul român a stabilit în art. 457 din Codul Civil al Romaniei că “adopţia între fraţi, indiferent de sex, este interzisă”.