Adopţia internaţională a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate poate fi încuviinţată numai pentru copiii care se află în evidenţă Oficiului Român pentru Adopții şi numai în următoarele situaţii:

• adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;
• adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este un cetăţean român;
• adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.

Adopţia internaţională are efectele prevăzute de lege şi presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, în urmă încuviinţării adopţiei de către instanţa judecătorească română.

În cazul adopţiilor internaţionale în care adoptatul are reşedinţa obişnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită în România, cererile de adopţie ale solicitanţilor se transmit autorităţilor străine competenţe, numai prin intermediul Oficiului Român pentru Adopții.

Atestarea adoptatorului sau familiei adoptatoare din statul de primire

Cererile persoanelor sau familiilor care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenţiei de la Haga, şi care doresc să adopte un copil din România sunt transmise Oficiului Român pentru Adopții prin intermediul autorităţii centrale competenţe din statul respectiv sau al organizaţiilor sale acreditate.

În cazul statelor care nu sunt părţi la Convenţia de la Haga, cererile prevăzute la alin. (1) se transmit Oficiului Român pentru Adopții prin intermediul autorităţii desemnate cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale sau prin intermediul organizaţiilor acreditate în acest sens în statul de primire.
Organizaţiile acreditate trebuie să fie autorizate şi de Oficiul Român pentru Adopții , în conformitate cu metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Încuviințarea adopției internaționale de către instanță

• Cererea de încuviinţare a adopţiei, se înaintează de către Oficiu instanţei judecătoreşti.
• Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei internaţionale se face cu citarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, al persoanei sau al familiei adoptatoare, precum şi a Oficiulu Român pentru Adopții.
• Oficiul are obligaţia de a se asigura că adoptatul va beneficia în ţară străină de aceeaşi situaţie legală că şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului; la pronunţarea asupra cererii de încuviinţare a adopţiei instanţa judecătorească va avea în vedere şi documentul care atestă îndeplinirea acestei obligaţii.
• Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, Oficiul Român pentru Adopții  eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile, un certificat care atestă că adopţia este conformă cu normele Convenţiei de la Haga.

Efectele Adoptiei

• Persoanele adoptate au dreptul de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut şi beneficiază de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice.
• Persoanele adoptate au dreptul să solicite şi să obţină informaţii care atestă adopţia, precum şi informaţii cu cararcter general vizând traseul instituţional şi istoricul personal care nu dezvăluie identitatea părinţilor fireşti. Dezvăluirea adopţiei poate fi făcută numai în cazul persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu.
• Părinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obţine informaţii cu caracter general vizând persoană adoptată numai dacă există acordul expres al acesteia sau, după caz, al persoanei sau familiei adoptatoare.

Încetarea adopției

Adopţia încetează prin desfacere sau că urmare a anulării ori a contestării nulităţii sale, în condiţiile legii.

Cauzele privind încetarea adopţiei se judecă cu citarea:
a) adoptatorului sau, după caz, a familiei adoptatoare;
b) adoptatului care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
c) direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului şi a Oficiului Român pentru Adopții.

Monitorizare și activități postadopție

În cazul adopţiei internaţionale a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate, Oficiul Român pentru Adopții are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau cu părinţii săi adoptivi cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competenţe sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor.